Localizare

Comuna Mateeşti este aşezată în partea de nord-vest a judeţului Vâlcea, la hotar cu judeţul Gorj şi se mărgineşte la est cu comuna Stroeşti, la vest cu comuna Alunu şi comuna Alimpeşti (Gorj ), la nord cu comuna Slătioara (satul Milostea) şi la sud cu oraşul Berbeşti.

Se află la 65 km distanţă de reşedinţa judeţului, oraşul Râmnicu Vâlcea, şi la 25 km de oraşul Horezu.

Coordonatele geografice sunt: 45 grade lat. nordică şi 23 grade 52 min. 30 sec. longitudine estică.

Teritoriul comunei cuprinde 3 sate componente: Greci, Mateeşti, Turceşti, ocupând bazinul hidrografic din cursul mijlociu al pârâului Tărâia – afluent al râului Olteţ.

Regiunea în care este aşezată comuna Mateeşti face parte din Subcarpaţii Getici, la limita lor exterioară.

Până în 1948 fiecare din cele trei sate din punct de vedere administrativ erau comune cu delimitări şi organizări proprii. După reforma administrativă din acelaşi an, s-au unit aceste comune alcătuind una singură, cu denumirea Mateeşti şi cu reşedinţa în centrul satului Mateeşti. Prin comună trece de la nord la sud drumul judeţean Milostea–Bălceşti, care pe teritoriul comunei urmează cursul râului Tărâia, pe o lungime de 9 km.

Educație

In comuna Mateești funcționează 2 unități de învățământ, școala gimnazială cu clasele I-VIII Mateești și școala gimnazială cu clasele I-VIII Turcești cu un număr de 246 elevi înscriși; 3 grădinițe (grădinița sat Greci, grădinița sat Turcești, grădinița sat Mateești) cu un număr de 93 copii înscriși (conform recensământ din anul 2011).

SCOALA-GIMNAZIALA-MATEESTI

Cultură

Activitatea culturală în satele comunei Mateeşti a fost legată, începând cu secolul XX, de activitatea învăţătorilor de la şcolile existente în fiecare sat.

1912-1913 s-a înfiinţat „Cercul cultural Tărâia”, condus de învăţătorul Gheorghe Popescu. Cuprindea expuneri de conferinţe pe teme diverse, precum şi serbări (şezători) în care erau incluse piese de teatru.

1922 – ia fiinţă Căminul Cultural Mateeşti, sub îndrumarea învăţătorilor Maria şi Mihai Roşianu. Ştiinţa de carte se răspândeşte prin conferinţe pe diverse teme cu sprijinul „Societăţii vâlcene a studenţilor”.

1926 – se înfiinţează: Căminul Cultural „Ion Mihalache” Mateeşti; Căminul Cultural „Tudor Vladimirescu” Turceşti; Căminul Cultural „Gheorghe Greceanu” Greci.

Biblioteca şcolară funcţionează iar ca fond de carte are manuale şcolare trimise de „Casa Şcoalelor”.

După 1946, se extinde activitatea culturală în comuna Mateeşti. Îndrumător cultural la Grădiştea era preotul Nicolae Bălă, care organizează comunele culturale, alături de Dumitru Florescu.

În 1948-1949, la Căminul cultural se organizează un fond de carte pentru săteni, de care răspundea învăţătoarea Maria Nica – bibliotecară „Arlus”.

Între 1950-1952, activitatea bibliotecii se organizează normal – cartea este aşezată în căminul cultural din Mateeşti, de către învăţătorul Gheorghe Nica.

1952-1973 – Biblioteca comunală Mateeşti are ca bibliotecară pe doamna Mihail Ioana (Nelica). Biblioteca are local separat, în Căminul Cultural Mateeşti. Au urmat ca bibliotecari: Drăghici Maria; Donţete Eugen; Deaconu Maria; Negrea Valentin; Dogaru Maria .

Din 1990, biblioteca funcţionează în localul Primăriei Mateeşti.

Biblioteca Publică Mateeşti beneficiază de un spaţiu de 80 m.p. şi de un fond de carte de 9.780 volume. Frecvenţa este de 4128 persoane. Procesul de informatizare al bibliotecii a început în anul 2007, cu achiziţionarea unui calculator, a unei imprimante şi a unui soft TLIB.

Ultima actualizare: 11:54 | 30.09.2024

Sari la conținut