Roşianu, Mihail

Roşianu, Mihail (n. 20 oct. 1900 în Greci, com. Mateeşti – m. 28 iulie 1973, București) – învăţător şi om politic. A fost membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc și apoi al PCR. Naşul uneia dintre fetele sale a fost Ion Mihalache. Absolvă în 1921 Școala Normală din Turnu-Severin, fiind numit învățător la școala din Mateești. În 1927, după ce a întemeiat în comuna natală o puternică organizaţie ţărănistă, a devenit secretar general al organizaţiei de Vâlcea, iar în 1928 – şef de sector al organizaţiei PNŢ. În anul 1932 a fost ales deputat și a apărat, în Cameră, interesele învăţătorilor. A fost secretar al organizaţiei judeţene țărăniste (1937) și preşedinte al acesteia în 1940. A fost, în plan profesional, inspector şcolar pe două judeţe (Vâlcea și Gorj). În „clandestinitate“, Mihail Roșianu a fost numit în funcția de secretar al Comitetului regional P.C.R. Oltenia. A luat parte activă la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din lagărul Târgu-Jiu, în noaptea de 12 spre 13 august 1944, și trecerea lui rapidă în străinătate. După război, Mihail Roșianu a lucrat în cadrul Ministerului Învăţământului Public (1948-1949), îndeplinind și funcțiile de președinte al Societății Române de Radiodifuziune (1952 -1954) și locțiitor de ministru al culturii (oct. 1953 – feb. 1954). Apoi a activat cu succes în diplomație, ca ambasador în Bulgaria (1956-1961) şi Ungaria (1961-1966). Președinte al ALRUS. Mihail Roșianu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948-1975, perioadă în care a fost decorat cu numeroase ordine și medalii

sursa: Monografia Comunei Mateești